Pantera Ruoz…

Dacă tot mi-am amintit de ea >:)

Şi alt episod… pe care l-am văzut de cel puţin 10 ori în numai două zile…

enjoy!

leapsa?! [sortata]

TREBUIE sa scriu ceva serios… Stiu si ce chiar, dar am nevoie de timp cu nemiluita si de spor… Pana atunci, mi-am amintit de leapsa pe bloguri, am cules “intrebari” si le-am structurat si…

Din ultima vreme…

Cel mai ciudat lucru auzit: ca vor sa-l canonizeze pe Eminescu
Cel mai bun lucru aflat: exista lucruri bune azi?! ca se apuca de autostrada suspendata
Cel mai rau lucru auzit: ca se scumpesc excursiile in afara la vara…
Cea mai frumoasa fapta facuta: mi-am cerut scuze… chiar azi!
Cel mai sincer sentiment: sa-i zic “liniste” interioara?
Cea mai buna carte: aia de maiematica, pardon matematica?! N-am mai citit nimic in ultima vreme.

Prima/primul/primii/primele…

Amintire: cand ma jucam cu papusile in curtea mea veeeeche… intre merii aia in floare… ce vremuri 8->
Joc: sotronul… si elastic/ecul…
Prieten: Georgiana? Nu-mi amintesc. Cert e ca nu eram prea sociabila pe atunci
Animal: aveam o gaina :> Tzuchi parca o chema…
“Iubit”: he he! Serban Huidu… pe langa el, un tip “bazat” printr-a cincea [iubit din partea mea, el pauza]…
“Prostie” facuta: cand varsam apa prin toata bucataria jucandu-ma de-a ceainaria…
Dorinta: sa ma fac mare!

Psiho…

Cel mai mare obstacol: mentalitatea invechita a multor persoane.
Radacina tuturor relelor: mass-media… pe langa asta, indoctrinarea prematura, incompetenta persoanelor care s-au vazut sus… si mai sunt.
Prima necesitate: depinde de ora… in general, mi-e necesar aerul.
Cel mai mare mister: existenta divinitatii in forma in care ne e prezentata…
Cel mai rau sentiment: de mila pentru tine insati/insuti.
Cel mai pur sentiment: de incredere deplina in ceilalti… care nu exista
Lucrul cel mai de valoare: viata
Cel mai bun remediu: gandul la visurile tale sau la vremurile bune, daca nu ai visuri.
Forta cea mai puternica : dorinta de reusita.
Lucrul cel mai placut dintre toate : multumirea cu tine insati.

Fata/verso:

Ziua cea mai frumoasa: una de iarna in care un pletos brunet, inalt si cu ochi albstrii, ma trezeste cu un solo de bass si imi sopteste la ureche intr-o finlnadeza perfecta ca ma iubeste si ca trebuie sa ma grabesc sa ajung la repetitii cu Apocalyptica si cu Marco Hietala…
Ziua cea mai urata: cand am aflat ca mi-a murit bunicul…
Cea mai mare greseala: ca sunt la mate-info
Cea mai recenta greseala: nu cred ca exista

Distractia cea mai placuta: habar n-am, dar trebuie sa cuprinda niste oameni de actiune si ceva ce nu am mai facut pana in acel moment…
Distractie din complezenta: da, cand nevoie…

Cea mai mare infrangere: nu am avut-o inca \:D/
Cel mai obositor “razboi”: cel zilnic cu viata

Ceea ce te face cel mai fericit: ca pot canta si ca sunt Alexa.
Ceea ce te face trist: singuratatea…

Persoana cea mai periculoasa: violatorul [adica cel ca canta la viola] sau fostul prof de mate, de fapt ele era cel mai imprevizibil.
Persoana cea mai apropiata: eu… si Loredana…

Daca ziua de maine n-ar mai exista, azi as: as pleca in Finlanda, as face sex , mi-as lua un bass si m-as imbata …
Si cum e posibil ca maine sa mai fie, azi : completez de nebuna spatiile astea sa mai incarc blogul si fac planuri sa plec maine la Sinaia.

Imi place cand sunt: EU. Adica cam 100% din timp…
Urasc cand sunt: nesimtita cu amatorii… )

Iubesc sa: manipulez, sa cant, sa sarut, sa calatoresc, sa raaaad, sa cunosc alte genuri de oameni, sa am tocuri, sa mananc, sa port rosu, sa multe…
Urasc sa: aud manele de la vecini, sa ma trezesc de dimineata, sa nu se respecte programul, sa stau la Cornu… iar multe…

Cred in: mine, NWO, 21.12.2012 si viata de dupa moarte.
Nu cred in: divinitate prezentata de oameni si politica

Motto: “Traieste si lasa-i sa traiasca!” si “Nimic in viata asta nu e pe gratis!/ Totul in viata are un pret!”
Urasc sintagma: “Sa-mi bag p**a!” chiar daca si eu… :-“

La general…

Nu as putea trai fara: oglinda , muzica, rosu si cafea…
Dimineata cand ma trezesc: caut telefonul, inched alarma si mai visez 10 minute…
Zambesc cand: … orice… imi place sa zambesc!
Plang cand: e nevoie… fie teatru, fie realitate…
Mint cand: din nou zic, e nevoie…
Mi-am petrecut cea mai frumoasa vacanta in: Romania… chiar daca nu credeti…
Cel mai de pret lucru pe care il am este: casa… de fapt, familia si ambitia mea.
Imi bate inima tare atunci cand: beau prea multa cafea in ziua respectiva… :”>
Cand sunt suparata, intotdeauna: ascult Lacuna Coil si trantesc lucruri…
Cand ma indragostesc: imi trece repede… si e cel mai bine :X
Cel mai fericit am fost atunci cand: am invatat ca trebuie sa te bucuri de nimicuri si ma uitam la fulgii de zapada imbracata fiind intr-un tricou…
Nu spun niciodata NU propunerii de a: pleca undeva sau de a invata ceva nou si folositor….
Prietenii spun despre mine ca sunt: tarfa?! ) …. ca sunt Alexa.
Cel mai tare ma enervez atunci cand: sunt ocupata si ii apuca pe multi “dorul” de mine, in special pe mess sau la telefon…
Am emotii atunci cand trebuie sa: imi recunosc vina…
Cel mai mult ma mandresc cu: propria-mi persoana!
Cel mai frumos cadou pe care l-am primit a fost: o urare…
Nu as renunta niciodata la: muzica, cafea, parfum, spalat pe dinti si la visurile mele…
Cea mai bun prieten este: unul care nu iti intelege limba )
O zi este perfecta atunci cand: rad cat mai mult, beau vreo doua cafele si am tocuri…

Si acum, dau leapsa Taisiei…

he he!

Deci da… Nu am chef de chestii serioase, cel puţin nu acum… De aceea, serviţi o melodie care mă reprezintă [cuvântul anterior nu ştiu dacă trebuia pus sau nu între ghilimele, dar...].
So enjoy!

P.P.: Mulţumesc Tzutzu

între noi fie vorba…

Hei!
Sunt profesionista din mintea ta stresată… Iar tu eşti TU, chiar nu mai am nevoie de alte
introduceri… Bun! Acum ai realizat, într-un final apoteotic, că mereu am tras de tine
gângurind asemenea sugarilor întârziaţi cât, cum şi când să faci anumite tâmpenii!
Ultima dată te-am făcut să te-mbeţi din câteva guri de alcool slab, dar tu nu m-ai simţit,
râzand prosteşte ai pus tot pe seama “oboselii” din ziua respectivă asociată strategic cu
vizionarea celor mai mişto emisiuni de pe posturile internaţionale, că TVRul nu există.
Eu nu bat apropuri la ce să te uiţi sau ce muzică să asculţi, la mine dorinţa rămâne cea
iniţială- MANIPULAREA!
Rău faci că nu te opreşti să priveşti măcar o secundă din câte zeci de părţi eşti privit de
efemere perechi de ochi pline de lumină şi de ştiinţă! Ochiul genialităţii şi distrugerii…
Acele persoane ce deţin cheia jocului perfid cu omenirea sunt artişti ai timpului nostru
liniar ce apelează la tehnică şi tactici extrem de diverse pentru a-ţi controla fiinţa…
Iată de ce sunt aici.! Iată de ce sunt aici şi îţi doresc răul! Sunt crescută astfel, de tine!
Zile întregi am muncit pentru a descifra tainele neuronilor şi sinapselor tale de care
am fobie. Am muncit cu ardoare să fac ca tot universal intern să-mi fie Imperiu… Şi
acum mă pot asemăna cu un Ra cu sânge rece, ce te va distruge încet, dar foarte sigur!
Stai o secundă şi gândeşte-te! [am încredere în forţele tale... din mila mea existente.]
Totul este extrem de simplu: astăzi orice gest, culoare, sunet, litreră, chiar şi eu,
a ta voce interioară suntem nişte “invenţii” ce controlăm întreaga lume…

Tu trebuie doar să-ţi trezeşti simţurile-ţi din letargie! Iar apoi, cheamă-mă!

Hai să ridic cortina!

Principala idee e că a mai trecut ÎNCĂ un an în care, nici de data asta, n-am realizat mai nimic notabil… Am rămas tot în aceaşi lume a oamenilor culţi, ce acţionează după ceea ce le e dictat de creierul lor preţios… Nimic nu s-a schimbat în bine în simpla lume a ipocriziei, încă ne mai ascundem după deget când suntem strânşi cu uşa din anumite motive mai mult sau mai puţin logice. Nimic nu s-a transformat prea mult în mine sau în afara mea… Totul a rămas în paragină- aşa cum era.

Poate am conştientizat ce vreau de la mine, că de la alţii nu mai aştept nimic de muuuultă vreme. Am găsit drumul şi am reuşit că îmi cultiv acel simţ al “miserupismului” care mă va ajuta cu vârf şi îndesat în viitorul apropiat

Anul trecut mi-am făcut şi eu, pentru prima şi ultima dată în viaţă, o listă de priorităţi pentru 2009… Din acele dorinţe multe, am reuşit să realizez doar una… Şi ţinând cont de asta, am hotărât ca anul ce vine „să-l joc” fără reguli, teatru ieftin şi MUSTuri…

În rest, tot ce vă doriţi…

fără titlu…

“Signs and symbols rule the world, not words nor laws.” —Confucius.

Vreau să scriu câte ceva despre REGULILE nescrise, care se moştenesc din generaţie în generaţie şi care dacă sunt mereu respectate ne pot strica viaţa. Sunt genul acela de reguli care ne limitează, ne constrâng dorinţele doar pentru că aşa a fost cândva.
Aaaaah! Şi mai scriu postul pentru că nu vreau să fac pe „Lupul moralist” şi să citiţi „legislaţia” aceasta după ce mă veţi fi văzut încălcând-o…

REGULA 1
Ideea de a scrie desprea aceasta magnifică lege mi-a venit după ce am discutat-o cu un prieten, descoperind că amândoi o respectăm, dar ştim că nu e cel mai bine pentru noi prin a fi ai ei „sclavi”.

Este regula de aur pentru multe persoane, probabil multora ne-a fost bagată în cap de „cei ce ne vor binele” încă din copilărie.

Regula spune: „Niciodată să nu ai o relaţie sentimentală sau carnală [depinde de fiecare persoană] cu un coleg/o colegă de şcoală/serviciu ori cu un vecin/vecină!”

Probabil sunteţi şi voi adepţi ai acestei reguli, după părerea mea destul de stupidă. În fond nu contează că tipul e în clasă cu tine, că a luat 8 şi tu 7 la matematici- e altceva ce contează, sau ar trebui să fie mai important, dar se pierde şi asta mai nou.
Şi oare chiar contează mai mult decât să-ţi trăieşti viaţa ce spune X ori Y?
Poate mulţi au avut de pierdut din simplul fapt că au respectat o regulă şi nu au avut curajul de a trece peste ea… So take care!

REGULA 2
Şi aceasta este lame rău de tot şi se aplică mai ales în cazul fetelor- cred că toate ce vor urma vor fi special pentru fete, pentru că da! Încă mai păstrăm mentalitatea stră-stră-bunicilor noastre şi unele dintre noi sunt mândre de asta.

Regula zice:„Să nu accepţi niciun cadou de la un băiat până nu aveţi o relaţie serioasă- siiiiiigur are gânduri necurate cu tine! ”

De unde atât de mult neortodoxism!? Poate e plăcerea lui să mergeţi să beţi o bere [a se citi „un suc”] sau e vorba doar de banii pentru o cafea de la automat… NU ! N-ai voie !
Deci, m-am convins că acei oameni chiar nu aveau nimic mai bun de făcut decât să scornească legi fără logică… cel puţin în perioada în care, din păcate, trebuie să supravieţuim.

ALTE ABERAŢII, pardon „REGULI”
„Să nu faci sex niciodată cu lumina aprinsă ! ”
„Să faci dragoste, nu sex!” asta e demenţială
„Să nu mai fi fată-mare, adică să te facă femeie un băiat pe care îl iubeşti şi te iubeste!”

Dacă mai ştiţi şi altele, lăsaţi un comentariu. Eu l-am scris pe cele mai cunoscute…

iarna… en fin.

În sfârşit pot spune că viaţa asta e un pic mai umană şi cu mine- a venit vacanţa!
Deci un moment numai bun de respirat aer rece de iarnă, în adevăratul sens al cuvântului de când s-a pus pe nins…
Am şi cafeaua perfectă dis de dimineaţă… şi asta e ceva foarte important pentru mine, deh! mi se luase de la atât ness amar pe la şase juma…
Şi nu în ultimul rând, am avut timpul şi voinţa necesară de a citi o carte foarte bună cam într-o oră şi jumătate. Mulţumesc încă o dată Gogule pentru carte >:D<

Luuume, luuuume a venit Circul!

Doaaaaaamnelor şi dooooomnilor, sub sloganul binecunoscut “Axonii neuronilor din talamus se proiectează în scoarţa cerebeloasă în girusul postcentral din lobul parietal unde se află zona somestezică I, câmpurile 1,2 şi 3.” al circului de varietăţi „Biolojicus” vă vom prezenta astăzi următoarele numere:

Primul nostru reprezentant este ”Axonul deutoneuronului” ce trece în cordonul lateral de parte opusă, prin traseu ascendent străbătând bulbul, puntea şi mezencefalul şi ajungând în emisfera cerebrală de partea opusă prin pedunculii cerebeloşi superiori.

Dacă deja v-aţi plictisit, pofta de distracţie va reveni o dată cu apariţia în lumina reflectoarelor a gruplui numit ”Subcortical:somatic (reflex de deglutiţie, de amsticaţie, staice şi statochinetice), vegetativ (reflexe respiratorii, cardiovasculare, secretorii şi motorii digestive)”.

După ce aceşti performeri îşi vor fi treminat numărul de magie curată, intră-n arenă „Trigemenii” ce vor interprerta melodia “M-a făcut mama Cranian” în featuring cu trupa „Accesori”.

Al patrulea în spectacol intră “Protoneuronul din scoarţa cerebrală” supranumit “Spaima din Girusul Procentral din lobul Frontal.”, acesta ne va prezenta zborul de la neuron la neuron fără a se ajuta de nicio dendrită.

Dacă acest număt nu v-a lăsat fără grai, următorul sigur o va face! „Paleocortexul” va încerca să îşi desprindă cele două straturi de neuroni fără a fi ajutat de altcineva…

Dacă vom supravieţui, spectacolul se va încheia cu actele teroriste ale unor neuroni teribilişti din substanţa cenuşie a cerebelului.

Dacă nu veţi putea asista la toata mascarada circului nostru, vă va aştepta o frumoasă corigenţă, iar dacă aveţi mintea rezistentă veţi primi cel mai mare premiu “5 (cinci)”.

Savuraţi spectacolul tocându-vă timpul şi nervii pentru a trece la bio!

wake up call

Atenţie!
Articolul următor este de mari dimensiuni şi vizează realitaţi dureroase şi uşor de sesizat zilnic- doresc a fi tratat cu seriozitate. Orice observaţie despre evenimentele sau persoanele din mediul meu apropiat nu este pură coincidenţă.
Citeşti sau nu, e alegerea ta, dar pun pariu că şi aşa dacă o vei face nu vei încerca să schimbi ceva.

Azi. Ora 18:18… citesc un articol din Evenimentul zilei în legătură cu Îngheţarea Romaniei în pragul sărbătorilor. Citesc şi mă apucă nervii… Mă alimentez şi cu nişte veşti foarte nepălcute venite din mai multe părţi…

Mă dezbrac de limbajul frumos şi de atitudinea respectuoasă pentru că tema de faţă nu mă lasă să le păstrez…

Unde dracu` trăim oameni buni?
De ce nimeni nu e în stare să spună ceva nou, ceva salvator pentru noi toţi?
Vă e chiar atât de frică să vă arătaţi pe voi înşivă?
Şi mai sunt multe, muuuulte, muuuuuulte întrebări care aşteaptă un răspuns, dar le ocolim mereu…

Se adună zilnic câteva probleme şi sentimente care la un momendat au puterea să te nimicească dacă nu le laşi libere… pentru a intoxica şi alte minţi obosite…

Totul a pornit de la Sistemul lui Peşte de România: cică să ia profesorii zile libere- 8 la număr- în noiembrie sau decembrie, zile de concediu neplătite, evident, e criză şi campanie electorală… am auzit, că mai nou domnii sus-plasaţi i-au obligat să-şi ia zilele neplătite în vacanţă…
Ilegalitate pe faţă.
Nu tu bani!
Nu tu libertate de alegere!
Nu tu zile libere în fond!

Altcineva mi-a spus că se schimbă bacul la anul. Că toate probele vor fi date în timpul anului şcolar. Dar noi?! Dar noi, elevii!? Care e vina noastră aici [pe lângă cea că ne-am născut în ţara asta, care nu e vina nostra, dar fie]? Sunt scârbită să aud toţi acei “intelectuali ” sau ”miniştrii”[cum le place să fie numiţi] afirmând că:
”Elevii din Romania trebuie să fie pregătiţi pentru orice schimbare! Să demonstreze că se face carte.”

Daaaaaaaa! Se face evident… Se dau teste la muzică din nşpe pagini de A4. Se predau 3 coli de studenţesc la anatomie pe oră [fără explicaţii, că nu e timp]. Facem probleme le info cu tot felul de metode din ce în ce mai ciudate, dar nu ştim cum se rezolvă problemele de Bac. Învăţăm studii de caz- latinitate, dacism, dimensiunea religioasă, dar uităm să vorbim corect. Avem două tipuri de matematică- una mai grea ca alta, iar la teste inventăm noi moduri de rezolvare a unor cazuri bătute-n cuie.
Iar programa e supersimplă. Înveţi azi ceva sau măcar întelegi, iar a doua zi trebuie să o iei de la capăt cu altă noţiune abstractă.

Se face şi şcoală particulară la greu. Vezi că nu şti chimie, hop! Pregătire să iei 10.
Nu te ai bine cu informatica faci pregătire ca să “am şi eu 5”, când în condiţiile de faţă ai media 9. Evident, veniturile profesorilor din meditaţii nu se afişează- nu se impozitează. Dacă am judeca astfel, 99% dintre cadrele didactice nu fac pregătire. Fascinant chiar !

Da… Se fac teme oriunde. Văzusem cândva o fetiţă, cred că era în clasa a cincea, scriindu-şi temele în autobuz… Uite că mai avem oameni capabili care vin după noi şi aşa suntem puşi la zid că nu ne dăm silinţa la toate materiile pământului.

Dacă dai şi de nişte colegi pentru care media generală e mai importantă decât propria lor viaţă- eşti salvat !
Colective unde unii se ascund după hârtie de calc pentru a nu se afla că fac nu ştiu ce meditaţie, alţii suferă de complexe de superioritate, alţii râd că ai luat 6 şi ei 9 [asta aplicându-se doar atunci când nota lor e mai mare, invers niciodată], unii plâng pentru nişte fleacuri, alţii sunt ipocriţi până la cer şi-napoi etc etc.
Mai sunt unii pe care îi obligă părinţii să rupă la toate materiile. Dar oare părinţii acelora oare nu au trecut prin şcoală ?
Foarte posibil. Pentru că maturii care ştiu cu se se mănâncă şcoala niciodată nu vor trage de un copil mai mult decât trebuie.

Se face şcoală ! Dacă vrei să te pregăteşti pentru un examen la limbă străină sau pentru admitere, înseamnă că trebuie să-ţi tai din timpul liber [care e o noţiune inexistentă] sau să rupi bucăţele din timpul acordat şcolii.

Îi felicit pe cei care ne fac să învăţăm 6 ore la şcoală de luni până vineri, 2 ceasuri la pregătiri, încă 4-5 acasă… adesea [80%] şi week-end-urile. Iar apoi se întreabă de ce nu avem rezultate la Bac sau la admitere… De suprasolicitare. De asta.

A da! De ceva ani orice prost are facultate. Orice om care are bani cât cuprinde are o facultate la ID .
Chiar dacă ei erau proşti de nu ştiau cât fac 2*2, au ajuns mari avocaţi sau mari domni/ doamne în resurse umane. Iar dacă îi întrebi ceva habar n-au.
Iar alţii care nu au bani şi au minte ajung nişte amărâţi de măturători.

Altă chestie frumoasă e în legătură cu siguranţa ta ca individ. Am realizat că nu mai eşti în siguranţă nici măcar în propria-ţi casă, cu toate uşile încuiate. Pentru 100 de lei există oameni care sunt în stare să-ţi dea în cap.

Nimeni nu te mai încurajează, nici măcar cei din familia ta. Toţi vor să te tragă în jos, mai ales prietenii.
Tu eşti doar cu tine.
Religia şi şcoală te fac o mică maşinărie care se strică la 20 şi ceva de ani maxim, îndoctrinându-te de mic la mediocritate.
Încrederea şi respectul s-au dus pe apa sâmbetei.
”Eşti prost dacă nu dai la politehnică” se chinuie două minute să articuleze un doctor inginer în formule matematice , chiar dacă a ta cale e mult mai grea decât a celui ce acuză, rămâi acelaşi prost.
Eşti piţipoancă dacă ai tocuri şi o cămaşă.
”Eşti ţăran” [doar pentru că stai întro comună] te acuză o “domnişorică de la oraş” ale cărei cizme sunt murdare de sus până jos de noroi de la străzile neasfaltate.

Concluzie: “învaţă cât de mult se poate- nu te lasa până nu te autodistrugi” ! Oricum mâine e foarte probabil să fii violată sau să-ţi fure unul telefonul de la ureche când ieşi de la liceu. Să fii batut în mijlocul străzii, toţi trecătorii să se uite şi să nu te ajute niciunul. Apoi, să zaci pe asfaltul nemăturat de secole, să te ia cineva cu o Dacie, să fii dus la spital unde să nu găseşti medici la urgenţe pentru că sunt în concediu neplătit. Şi să fii lăsat singur în zăpadă şi să mori singur sau să-ţi fure organele şi să le vândă apoi.
Dar zâmbeşte, profeţiile maya ni le îndeplinim zi de zi… iar 2012 e aproape.

Trăieşte, în următoarea secundă e posibil să mori.

p.p.: am uitat de genul ăla de colegi care sunt “mai egali decât ceilalţi” şi care sunt “pupaţi în… ” de mulţii alţii… categoria socială fără de care nu se poate face “niciodată, nimic” pentru că nu te lasă ei.

I did it…

am desenat-pictat cum vă place mai mult… oricum nu fac diferenţă între ele- mereu le combin…

şi aşa că să aveţi idee cum arată opera mea, las aici o bucată…